Words don't come easy

Zilele Iaşului 2011 - Imagini de la focul de artificii

2011-10-15T00:53:00.008+03:00

Pentru acei dintre voi care nu aţi putut ajunge în centrul oraşului Iaşi la concertul şi focul de artificii organizate cu ocazia Zilelor Iaşului, am realizat două filmuleţe cu cele mai frumoase momente din cadrul focului de artificii. Imaginile sunt surprinse chiar din mijlocul mulţimii, aşa că sper să vă simţiţi măcar puţin ca şi cum aţi fi fost prezenţi chiar voi.

Vizionare plăcută!

Revista Society - primul an

2011-07-27T01:21:00.001+03:00

Scurt istoric

Revista Society acum...

Acum un an, pe 26 iulie, eu, Ştefănuţ, cel care scrie aceste cuvinte, împreună cu Alina, Gabriela, Oana şi Florin am pus bazele acestei reviste intitulate "Revista Society". S-a vrut ca aceasta să fie o rampă de lansare şi un proiect prin care să ne consumăm timpul liber. Începutul a fost destul de dificil, dar foarte frumos. În şedinţa de la Florin de acasă am pus bazele revistei. Am găsit un nume, idei de rubrici, articole şi colaboratori, un logo şi multe alte chestii tehnice. Apoi am început să scriem. Pe lângă noi cinci, alţi câţiva tineri ni s-au alăturat şi au scris articole pentru Revista Society.

Am încercat să mulţumim pe toată lumea, aşa că am ales rubrici diverse; de la rubrici "serioase" precum: Social, Sport şi sănătate, Carieră, Cultură, la rubrici mai "amuzante" precum: Timp Liber, Recomandări şi Divertisment. A fost un început frumos, cu multă muncă, dar şi cu multe satisfacţii. Însă, odată cu începerea şcolii şi a facultăţii, acest proiect a început să o ia un pic la vale. Cum toţi eram elevi sau studenţi, programul încărcat ne-a făcut să nu mai putem acorda aşa mult timp revistei aşa cum o făceam pe perioada vacanţei. Din aceste motive Alina, Oana şi Florin au renunţat la revistă, aşa că am rămas doar eu (Ştefănuţ) şi Gabriela. Însă şi la noi a fost la fel de greu. Ea în clasa a XII-a, aproape de a susţine Bacalaureatul şi eu student în anul I. Cu toate acestea, am încercat să ţinem Revista Society pe linia de plutire, scriind pe blog, periodic, câte un articol. Am încercat să nu renunţăm la acest proiect frumos!

În continuare vă voi prezenta câteva din realizările Revistei Society şi vom vedea ce s-a făcut bine şi ce s-a făcut mai puţin bine în primul an de activitate al revistei.

Revista Society acum un an...

Realizări:

- Parteneri ai concursului "dESIGN cONTEST";

- 2200 de prieteni pe FaceBook;

- 286 de like-uri pe pagina de Facebook;

- Locul 113 din 158 la categoria "Reviste" şi locul 6491 din 13678 la categoria "General" în topul FaceBrands;

- o activitate constantă în ultimele luni pe blogul revistei.

Ce s-a făcut bine:

- Noi, cei cinci tineri, am creat această revistă de la 0, având cunoştinţe minime în ceea ce priveşte partea editorială şi de IT;

- Am scris articole interesante din domenii variate;

- Nu am denigrat imaginea nimănui, nu am adus acuze altor persoane sau instituţii şi am încercat să fim imparţiali şi obiectivi.

- Am creat o bună campanie de promovare a Revistei Society şi am încercat să ne răsplătim fanii de pe FaceBook;

- Deşi am rămas doar două persoane, am mers mai departe şi am menţinut revista în atenţia publicului.

Ce nu s-a făcut bine:

- Cum începutul întotdeauna este mai greu, nu am reuşit tot timpul să ne mobilizăm şi să respectăm termenele limită;

- După ce s-au retras trei dintre membrii revistei, nu am reuşit să creăm o campanie de recrutare de persoane care să ne ajute în realizarea revistei;

- Am avut o perioadă lungă (jumătate de an) în care nu am mai existat în mediul online, însă am reuşit să ne revenim;

Promisiuni:

- În a doua jumătate a lunii august ne apucăm serios de treabă. Chiar vrem să facem o campanie de recrutare de resurse umane, colaboratori mai bine zis, colegi alături de care să ducem mai departe proiectul Society;

- O să respectăm ca şi până acum părerile cititorilor, o sa încercăm să îmbunătăţim imaginea revistei şi să aducem lucruri în plus;

- Nu o să denigrăm pe nimeni, o să fim imparţiali şi obiectivi şi o să relatăm realitatea exact aşa cum este.

În încheiere, vreau să adresez câteva mulţumiri în numele Revistei Society:

- Alina Frunză, Gabriela Zelincă, Oana Lunganu, Florin Adamache şi Ştefănuţ Cojocaru - vă mulţumim că aţi ajutat la fondarea acestui proiect frumos;

- Mihaela-Iuliana Dănilă, Andreea Gabur şi Laura-Liliana Crihan - vă mulţumim că aţi colaborat cu revista noastră;

- Domnul Ioan Manovitzis - vă mulţumim pentru colaborarea în proiectul "dESIGN cONTEST".

Să ne auzim cu bine!

Sursa: http://revista-society.blogspot.com/2011/07/revista-society-primul.html

Concluzii BAC 2011

2011-07-17T00:07:00.004+03:00

Acum 10 zile am realizat un sondaj pe FaceBook printre utilizatorii acestei reţele de socializare. Am aşteptat un timp ca toată lumea să poată vota. Întrebarea a fost următoarea: “Cine este de vină pentru dezastrul de la Bacalaureat?”. Variantele iniţiale au fost: “Elevii”, “Profesorii”, “Părinţii”, “Sistemul de învăţământ”, “Daniel Funeriu”, “Traian Băsescu” şi “Foştii miniştri ai Educaţiei”. Pe lângă aceste variante, intervievaţii au avut posibilitatea să adauge şi alte variante de răspuns. Sondajul a fost cu răspuns multiplu. În continuare puteţi urmări rezultatul sondajului.

Şi acum să tragem nişte concluzii. Voi încerca să îmi exprim o opinie obiectivă, dar referindu-mă şi la rezultatele sondajului.

1. Oricât s-ar chinui unii şi alţii să dea vina pe mai ştiu eu cine, este clar că elevii sunt principalii vinovaţi. Fie că nu au învăţat, fie că s-au bazat mai mult pe copiat, fie chiar nu au avut capacitatea intelectuală de a învăţa, principala vină le aparţine lor. Acest lucru o arată şi sondajul de mai sus: varianta “Elevi” fiind votată de 360 de ori.

2. Sistemul de învăţământ nu este unul strălucit, poate este unul destul de jos în Europa şi în lume. De asemenea, mulţi s-au plâns de programa pentru BAC. Însă aceeaşi programă a fost şi în 2010, iar atunci promovabilitatea a fost de 69,3 %, în comparaţie cu 45,72 % în 2011.

3. Profesorii au şi ei o parte din vină. Chiar dacă li s-a tăiat din salariu, profesia de profesor este o vocaţie, iar învăţarea elevilor în cadrul instituţiilor de învăţământ ar trebui să fie ca o datorie morală pentru adevăraţii profesori.

4. Părinţii nu au ştiut cum să îşi controleze şi să îşi motiveze odraslele. Lipsa de interes a multora dintre părinţi a dus la un dezinteres şi mai mare din partea copiilor acestora.

5. Societatea în care trăim ne învaţă că şcoala este pe planul II. Degeaba ai multă şcoală, tot Columbence, Zavorance, eleve şi pitici porno o să vedem pe la TV. Aceste pseudo-vedete sunt considerate persoane realizate şi ne sunt date ca exemple.

6. Foarte mulţi au acuzat amplasarea camerelor de supraveghere în sălile de examen. Însă nu cred că nişte simple camere puteau şterge toate informaţiile şi cunoştinţele din mintea elevilor. Aceste camere au fost amplasate pentru a se elimina tentativele de fraudă şi chiar au dat roade. Poate că unul dintre factorii acestui dezastru este şi faptul că anul acesta nu s-a mai putut copia.

În concluzie, trăim nişte vremuri foarte tulburi, din punct de vedere economic, social, politic sau cultural. Să sperăm că lucrurile se vor îndrepta, că în 2012 rezultatele la BAC o să fie mult mai bune ca anul acesta şi că generaţia care vine din urmă este una ce are şanse de reuşită în viaţă.

Succesul în viaţă

2011-06-25T11:54:00.001+03:00

Cu toţii ne dorim să avem succes, însă nu mulţi reuşesc. Sunt acele persoane care pur şi simplu s-au născut pentru a avea succes. Fie că au moştenit bani de la părinţi şi mare lucru nu trebuie să facă pentru a obţine ce vor, fie că au o pricepere aparte, reuşind astfel să facă ce şi-au propus.

Consider că cei care au muncit din greu se pot numi cu adevărat oameni de succes. În viaţă dobândeşti succesul dacă munceşti şi ieşi în evidenţă, dând dovadă de ambiţie, curaj şi determinare.

Încă din liceu am luat parte la diverse acţiuni care m-au ridicat din ce în ce mai sus. Continui să fac asta şi cu puţin efort succesul meu va prospera.

Din păcate, sau poate din fericire, nu mi-a căzut nimic din cer şi a trebuit să muncesc pentru fiecare lucru ce l-am primit. Fie că a fost vorba de treburile casnice, fie de cele de la şcoală, facultate sau alte grupuri, pentru fiecare am depus o muncă…Şi cred că e mult mai bine aşa, să conştientizez valoarea banului şi să recunosc rezultatele acţiunilor şi muncii mele. Degeaba primeşti totul, fără să depui măcar un minim de efort, dacă îţi dai seama că nu meriţi ceea ce ai primit. Eu am fost învăţat că dacă vreau ceva, trebuie să ofer ceva în schimb, să muncesc sau să lupt pentru acel lucru.

Cred că visurile realizabile se împlinesc. Tot ce trebuie este să fii perseverent şi să lupţi pentru ceea ce vrei.

Până acum, ceea ce mi-am dorit, în mare parte mi s-a împlinit.

În concluzie, luptă pentru ceea ce vrei şi doreşte-ţi doar ceea ce meriţi!

Sursa foto

Un an plin de iubire

2011-06-13T20:06:00.004+03:00

Se spune că iubirea poate schimba o persoană. Foarte adevărat!!!

Astăzi am împlinit un an de când sunt împreună cu frumoasa mea iubită Gabriela. A fost un an extraordinar! Împreună am petrecut foarte multe momente excepţionale. Alături de ea am aflat ce înseamnă să iubeşti, am simţit pentru prima oară acei fluturaşi ai dragostei adevărate (şi nu acei fluturaşi de dragoste juvenilă) şi...am spus pentru prima oară "TE IUBESC!".

Teatru - Iunie 2010

Eu de felul meu sunt o fire foarte romantică şi un familist convins şi chiar visam ca într-o bună zi să am o iubită cu care să pot petrece foarte mult timp, cu care să mă înţeleg foarte bine, să mă sfătuiesc, pe care să o ajut şi să mă ajute atunci când o să am nevoie şi, nu în ultimul rând, o femeie alături de care să îmi pot întemeia o familie frumoasă. Iată că fata din acele vise a apărut şi în realitate. Acea persoană este GABRIELA - o fată excepţională, o persoană despre care nu pot vorbi decât la superlativ. Foarte iubitoare, foarte drăgăstoasă, foarte atentă, foarte alintată, foarte harnică, foarte responsabilă, foarte inteligentă, foarte deşteaptă şi calităţile mai pot continua.

În numele amândurora, le mulţumim tuturor celor care au crezut în relaţia noastră şi care ne-au sprijinit. Fie că au fost membri ai familiei, fie prieteni, colegi, cunoştinţe sau pur şi simplu persoane care ne-au văzut pentru prima dată, toţi ne-au spus că ne stă foarte bine împreună. Şi iată că nu v-am dezamăgit. Aşa cum v-am promis, suntem şi acum împreună şi ne iubim mai mult ca niciodată. Şi acum mai simţim acea emoţie de copii îndrăgostiţi când ne spunem unul celuilalt "TE IUBESC!".

Acum trebuie să vă las, promit că o să revin cu o postare în care o să mai continui povestea aceasta frumoasă de dragoste, însă acum avem o cină romantică ce ne aşteaptă.

Dragii mei, nu uitaţi că nimic nu e mai frumos în viaţă decât să aveţi lângă voi o persoană pe care să o iubiţi şi care să vă iubească! IUBIŢI LA MAXIM!!!!!

Vacanţă Bulgaria - Septembrie 2010

Curs festiv - Mai 2010

Aceasta este melodia mea şi a Gabrielei :x

România - din nou în lumea bună a fotbalului

2011-06-03T23:31:00.003+03:00

România. Bucureşti. Stadionul Giuleşti. Vineri, 03 Iunie 2011. Ora 21:00. Aşa a început meciul de fotbal dintre selecţionata României şi cea a Bosniei. România a câştigat cu scorul de 3-0 prin golurile marcate de Mutu ('36) şi Marica ('42 şi '55).

Sincer să fiu, la începutul meciului nu m-am aşteptat să văd un asemenea meci. Ca suporter român mi-aş fi dorit să văd echipa victorioasă, însă semnele nu erau tocmai favorabile: tot felul de scandaluri, posibile demiteri, jucători importanţi ce s-au retras de la naţională.

În seara aceasta am văzut un meci frumos, un meci care i-ar place oricărui iubitor de fotbal, şi nu numai. Ultimul meci pe care l-a jucat naţionala României şi care pot spune că mi-a plăcut a fost acela cu naţionala Italiei de la Campionatul European din 2008.

Goluri multe, ocazii şi mai multe, jucători care au jucat cu chef, public frumos, acestea au fost ingredientele succesului României. Singurul regret al meu în acest meci a fost faptul că jucătorul meu preferat, Bănel Nicoliţă, nu a fost convocat. Ştiu, poate este un moft de-al meu, însă rămân la părerea că Bănel este unul dintre cei mai profesionişti fotbalişti din câţi au existat vreodată în România.

Acum, să sperăm că nu a fost un simplu foc de paie şi ne vom juca până la capăt şansele calificării la Euro 2012.

Aşadar, succes în continuare României şi ne vedem la Euro 2012 în Polonia şi Ucraina!!!

Sursa foto 1
Sursa foto 2

“MADE in ROMÂNIA”, la Hunter’s Pub

2011-05-02T19:00:00.003+03:00

În perioada 13 aprilie – 4 mai 2011, în Hunter’s Pub (Parcul Expoziţiei), este deschisă expoziţia de idei fotografiate “MADE in ROMÂNIA”, semnată de Alex Răţoi.

În această expoziţie, artistul ne prezintă mici frânturi ce îşi propun să arate locuri şi oameni din România, într-o altă lumină, atât la propriu, cât şi la figurat. Atitudinile personajelor prezentate sunt pline de speranţă, de viaţă, dar şi de resemnare.

Cuvintele ce caracterizează frânturile de imagini sunt: lumina, culoarea, contrastul, viitorul, extravaganţa, pitorescul, speranţa.

“Am folosit tot timpul expresia ‘frânturi’, pentru că ce este expus, este mult prea puţin pentru a arăta cu adevărat altă faţă a României. Consider acest lucru un început şi poate în viitor acest îndemn de a ne prezenta ţara şi oamenii va fi continuat atât de mine, cât şi de alţi fotografi”, a declarat Alex Răţoi.

Mai multe creaţii ale video-graficianului Alex Răţoi puteţi găsi accesând site-ul personal www.digital-factory.ro.

Articol scris de mine pe site-ul http://iasifun.ziaruldeiasi.ro/made-in-romania-la-hunter%E2%80%99s-pub/17882/

Întâlnire cu actorul Victor Rebengiuc şi regizorul Stere Gulea

2011-04-15T17:22:00.001+03:00

Aula Magna “Mihai Eminescu” a Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi a găzduit, joi, 14 aprilie 2011, o conferinţă susţinută de actorul Victor Rebengiuc şi regizorul Stere Gulea.

Întâlnirea a fost sub forma unei dezbateri libere, neconvenţionale, a unui dialog deschis între cele două personalităţi şi public. Prin această conferinţă, cei doi artişti au dorit să cunoască mai bine comunitatea locală şi curiozităţile acestora. În plus, publicul a putut adresa întrebări pe teme ce vizează fenomenul cultural şi cinematografic românesc de ieri şi de azi.

Actorul Victor Rebengiuc a primit anul acesta în februarie, cu ocazia împlinirii a 78 de ani, o stea pe Walk of Fame din Bucureşti pentru întreaga sa carieră cinematografică. Ultimul film în care a jucat acesta a fost “Marţi, după Crăciun”, film nominalizat la Premiile Cannes 2010, la categoria “Premiul Un Certain Regard”.

Regizorul Stere Gulea, în vârstă de 67 de ani, este unul dintre cei mai apreciaţi regizori români. Ultimul film regizat de acesta a fost “Weekend cu mama”.

În anul 1988, Stere Gulea, în calitate de regizor şi scenarist şi Victor Rebengiuc, în calitate de actor principal, întruchipându-l pe Ilie Moromete, au fost protagoniştii uneia dintre cele mai cunoscute şi apreciate creaţii cinematografice româneşti, şi anume ecranizarea romanului “Moromeţii”.

Întrebat de un spectator cum s-ar putea caracteriza în câteva cuvinte, Victor Rebengiuc a ezitat să răspundă, spunând că îi vine foarte greu să vorbească despre sine şi îi place mai mult atunci când alţii vorbesc despre personajele jucate de el.

Această conferinţă face parte din proiectul “Conferinţe UAIC 2011”, în cadrul căruia au mai fost organizate dezbateri cu invitaţi precum exploratoarea Uca Marinescu şi Dan C. Mihăilescu, realizatorul emisiunii “Omul care aduce cartea”. Următorul invitat al acestui proiect va fi prezentatorul emisiunii “Garantat 100 %”, Cătălin Ştefănescu.

Articol scris de mine pe site-ul http://iasifun.ziaruldeiasi.ro/intalnire-cu-actorul-victor-rebengiuc-si-regizorul-stere-gulea/16887/

My favorites

2011-04-12T22:22:00.004+03:00

În această seară am adăugat pe blogul personal o rubrică intitulată "My favorites". Aceasta cuprinde doar câteva dintre preferinţele mele în materie de cinematografie şi muzică. M-am gândit că ar fi bine să împărtăşesc şi cu alte persoane ceea ce îmi place mie. Poate prin această listă de filme şi melodii o să găsiţi şi câteva care să vă placă, de unele poate ştiaţi, de altele poate aţi fi dorit să aflaţi. Sunt sigur că o să vă regăsiţi măcar într-un film sau un cântec. Totodată, acestea sunt şi recomandările mele pentru cititorii acestui blog. Promit ca în curând să revin si cu alte preferinţe din diverse domenii.

Acestea fiind spuse, vă doresc Vizionare şi audiţie plăcute!

Sursa foto 1

Sursa foto 2

România, aproape de a fi făcută "muci" de către Luxemburg

2011-03-29T23:09:00.006+03:00

Mario Mutsch [m u c i], una dintre "vedetele" selecţionatei Luxemburgului era să dea lovitura, împreună cu coechiperii săi, împotriva României. Totuşi, nu trebuie să ne mai mirăm. Nu văd o prea mare diferenţă între jucătorii României, vedete de meserie şi jucătorii Luxemburgului, care au meserii ceva mai onorabile: bancheri, hotelieri, barmani.

Recunosc că am avut multe momente în care eram anti-naţionalist şi eram suporterul echipei adverse. Şi asta pentru că ei au jucat, au făcut spectacol. Parcă acei 14.000 de suporteri prezenţi la Piatra Neamţ au venit pentru ei şi nu pentru Mutu, Marica & Co.

Am început să mă satur de aroganţa românilor. Chiar ieri îl auzeam pe marele jucător Torje, care era mâhnit când un jurnalist l-a întrebat dacă România o să bată echipa Luxemburgului. Ei, uite că ceea ce s-a întâmplat în timpul meciului i-a dat peste nas vedetei noastre naţionale.

Cel mai spectaculos moment din acest meci a fost atunci când Luxemburgul a făcut 1-0 şi tot stadionul îi striga lui Răzvan Lucescu: "DEMISIA!!!". Apoi, aşa cum e şi normal pe stadioanele noastre, s-a auzit celebra vorbă de duh: "Cine nu sare, cine nu sare, ori este gabor, ori e prost de moare!!!"

În final, România a fost salvată de Mutu, care, oricât de dopat şi drogat ar fi fost, tot în el stă această echipă de superstaruri.

Cam aşa este România în aceste momente din punct de vedere fotbalistic, şi nu numai: LA PĂMÂNT!

Sursa foto

Şi eu merg la muzeu!

2011-03-24T21:57:00.022+02:00

Acum câteva zile am primit un mail. Până acum nimic neobişnuit, mai ales la zecile de mail-uri pe care le primesc zilnic, fie ele de la facultate, newslettere sau alte chestii. Însă, la acest mail, ceva anume mi-a atras atenţia. Era vorba despre un concurs; unul destul de interesant. Am citit cam despre ce e vorba, am văzut condiţiile şi...am simţit că am ceva în comun cu acest concurs.

La iniţiativa ICAR Tours, în parteneriat cu Muzeul Literaturii Române din Iaşi, m-am decis să particip şi eu. Tot ce trebuia să fac era să scriu un articol pe blog pornind de la întrebarea „Ce facem în perioada 18-24 martie?”. Fiecare ar putea spune: "merg la facultate", "merg la servici", "stau acasă şi lenevesc" ş.a.m.d.

Însă, scopul era să scoatem din noi acea părticică ce ne duce spre cultură, spre frumos, spre tradiţional.Ce am făcut eu în perioada 18-24 martie? Cam ca tot omul: rutina zilnică. Însă, aş vrea să vă povestesc ce am făcut împreună cu colegii mei de la Asociaţia VISTA, în această perioadă, acum un an de zile.

Fiind director al unui departament foarte frumos şi interesant din cadrul acestei asociaţii, şi anume Director de cultură şi tradiţie românească, trebuia să îi conving pe colegii mei, dar şi pe alţi tineri din Iaşi, să privească cu alţi ochi oamenii de cultură, locurile tradiţionale şi tot ceea ce este legat de această ţară. Aşadar, am iniţiat, împreună cu prietenul şi colegul meu Florin Adamache, un proiect intitulat "Suflet pentru cultură", un proiect chiar de suflet pentru mine. Am început mai sfios, neîncrezător, neştiind dacă o să reuşesc să îmi conving colegii de organizaţie să meargă alături de mine pe un drum ce pentru mulţi era necunoscut, acela al muzeelor. Prima oprire a fost la Bojdeuca lui Ion Creangă şi...a fost SUPER. Chiar nu mă aşteptam ca această iniţiativă să prindă atât de bine. Am fost în jur de 20 de persoane, cam toţi fiind "străini de muzee". A fost prima noastră ieşire ca grup şi chiar a ieşit foarte bine. Apoi, în fiecare sfârşit de săptămână am organizat şi coordonat câte o ieşire cu membrii asociaţiei, dar şi cu persoane care voiau să ni se alăture. Am mai fost la Muzeul Literaturii Române Casa Vasile Pogor şi la Muzeul Unirii. Prinzând acest proiect, am zis să ne extindem puţin, aşa că am trecut la mănăstiri. Tot împreună am fost la Mănăstirea Hlincea şi la Mănăstirea Golia. Şi să nu uităm plimbarea şi picnicul din Grădina Botanică.

Cam asta am făcut eu şi câteva alte persoane în această perioadă. Şi, vă asigur că nu a fost absolut deloc o pierdere de vreme.

În concluzie, nu uitaţi că avem personalităţi cu care să ne mândrim, avem locuri superbe pe care străinii le pot vizita şi putem fi mândri de ţara în care trăim!

P.S.: Drept mulţumire pentru primirea foarte călduroasă de care am avut parte la Bojdeuca lui Ion Creangă, am realizat un filmuleţ cu cele mai frumoase momente din vizita noastră la acest minunat muzeu. Vizionare plăcută!

A new start...

2011-03-24T21:38:00.006+02:00

Ştiu...a trecut cam mult timp de când nu am mai scris pe acest blog. Poate şi din lipsă de timp, de chef, sau mai cine ştie ce. Deşi de multe ori îmi doream să mai scriu pe blog, sunt sigur că un drăcuşor îmi dădea târcoale şi mă făcea să renunţ. Au fost multe evenimente despre care aş fi vrut să scriu şi nu am făcut-o. Au trecut multe momente importante în viaţa mea despre care mi-ar fi plăcut să scriu şi, de ce nu, să vă împărtăşesc şi vouă ceea ce am simţit.

De acum încolo, sper şi cred că o să îmi revin şi o să fac un lucu ce chiar îmi place: acela de a scrie, fie pe blog, fie în altă parte.

Poza este destul de sugestivă şi exprimă timpul trecut de la ultima postare şi până astăzi, când, zic eu, mi-am revenit.

Aşadar, spor la scris...mie :)

1 Iunie - Ziua copilului

2010-06-01T14:18:00.005+03:00

Ziua copilului este un prilej de a sărbători copilăria, de a oferi sprijin copiilor, de a inspira comunitatea şi familia noastră, de a aprecia şi iubi copiii şi de ce nu de a-i pregăti pentru un viitor sănătos, fericit şi plin de succese.
Pentru cei care nu se mai consideră copii, haideţi măcar astăzi să ne aducem aminte de jocurile copilăriei, de năzdrăvăniile făcute, de certurile primite de la părinţi pentru că veneam târziu acasă, şi nu pentru că luam la rând cluburile din oraş, ci pentru că ne jucam "de-a v-aţi ascunselea" cu prietenii din cartier.
Iată câteva versuri şi cântece care ne-au încântat copilăria:

Cântec "O lume minunată" –
de Mihai Constantinescu

Versuri melodie “O lume minunată”

Refren:
E-o lume minunata in care veti gasi
Numai copii
O lume cu mult soare si multe jucarii
Pentru copii
In lumea cu povesti si flori veti intalni
Numai copii
Si-o lume a inocentei pastrati-o orice ar fi
Pentru copii

Ieri am fost si noi copii
Dar timpul ne-a schimbat
In viata am pornit si vise am implinit
Asa cum ne-am dorit
Ganduri bune cate-am strans
Si tot ce-am invatat
Copiilor sa dam iubirea ce-o purtam
E timpul sa le aratam

Refren…

Refren de 2 ori…

Fii cuminte, copile drag

Fii cuminte drag copile, poarta-te frumos si bine!
Caci la om, buna purtare, este ca la pom: o floare.
Fii cuminte, ca-ti sta bine!

Fii cuminte, fara ura si cu cei mai mici ca tine!
Da raspuns la intrebare, bland si fara suparare!
Fii cuminte, ca-ti sta bine!

Cand vei fi cu fiecare, bland, cuminte si voios,
Toti te vor vorbi de bine, si-or privi cu drag la tine!

E ziua ta, copile!

Lunecand pe bolta-albastra
A venit intai o stea
Ca sa-mi scrie pe fereastra:
- Sa traiesti, e ziua ta!

A venit si-o randunica,
Tot langa fereastra mea!
Ciripind a vrut sa-mi zica:
- Sa traiesti , e ziua ta!

Si salcamul plin de floare,
Frunza-ntr-una-si legana;
Sa-mi sopteasca o urare:
- Sa traiesti, e ziua ta!

Dar si flori si cant si stele,
Toate le-am putut afla,
In urarea mamei mele
Sa traiesti, e ziua ta!

România - „medalie de bronz” la Eurovision 2010

2010-05-30T11:30:00.008+03:00

Aseară am avut plăcuta surpriză de a vedea impresionanta evoluţie a României la concursul Eurovision 2010, desfăşurat la Oslo.
După un show în flăcări, Paula Seling şi Ovidiu Cernăuţeanu, reprezentanţii României la Eurovision 2010, au ocupat, cu piesa „Playing With Fire”, locul trei, cu un total de 162 de puncte.
Deşi „Playing With Fire” a primit punctajul maxim doar de la Moldova, cele 162 de puncte au fost adunate de la 29 de ţări dintre cele 38 cu drept de vot.
Este pentru a doua oară când România ocupă locul trei la Eurovision. În 2005, Luminiţa Anghel şi Sistem ocupau acelaşi loc, având însă doar 158 de puncte. În 2006, deşi clasat pe locul 4, Mihai Trăistariu a primit cel mai mare punctaj pentru România, 172 de puncte.
Deşi în ţară lucrurile nu stau tocmai bine, iar renumele României este adus mai degrabă de rromii din Italia şi căpşunarii din Spania, iată că totuşi mai avem parte şi de veşti bune. Paula Seling, o voce extraordinară şi o vedetă în adevăratul sens al cuvântului, alături de Ovidiu Cernăuţeanu, un român stabilit în Norvegia, dar care nu a uitat de unde a plecat (să ţinem cont şi de faptul că Ovidiu este moldovean de-al nostru, el născându-se în Botoşani), ne-au făcut să ne simţim mândri că suntem ROMÂNI.
Încă o dată, felicitări Paula, felicitări Ovidiu!!!

Clasament Eurovision 2010: primele 10
Apasă pe ţară pentru melodie

1. Germania 246 de puncte

2. Turcia (170)

3. România (162)

4. Danemarca (149)

5. Azerbaidjan (145)

6. Belgia (143)

7. Armenia (141)

8. Grecia (140)

9. Georgia (136)

10. Ucraina (108)

Ziua Părinţilor de Îngeri

2010-05-29T23:12:00.005+03:00

Organizaţia E.M.M.A. - Eternul Miracol Materna Alinare, va invită duminică, 30 mai, de la 17:30, la “Ziua Părinţilor de Îngeri” - singurul eveniment din România, dedicat memoriei copiilor plecaţi prea curând din această lume.

IAŞI- Parcul de la Palatul Culturii

Persoană de contact:

Dorina Ciobanu -0740 – 041.385,
e-mail: dorina@organizatiaemma.ro

În fiecare an încercăm, şi în acest mod, să oferim părinţilor care au trecut prin drama pierderii unui copil, suportul emoţional de care ştim că au nevoie, indiferent de circumstanţele care au marcat această tragedie.

Acest eveniment are o semnificaţie aparte, în mod special pentru părinţii care au pierdut un copil înainte de naştere, momentul înălţării baloanelor simbolizând despărţirea de copilul pe care nu au apucat să-l vadă, să-l ţină în braţe, să-l cunoască! Este un moment emoţionant care alină la gandul că pot face asta, pentru copilul plecat prea curand de lângă ei!

Societatea nu percepe magnitudinea durerii provocată de pierderea unei sarcini, a unui nou-născut, condamnându-i pe părinţi la o suferinţă coplesitoare. Acest fapt, are însă repercursiuni pe termen lung, nu numai asupra sănătăţii părinţilor ci şi a societăţii, în general.

Nici un om nu trebuie să treacă singur prin aşa ceva! O vorbă bună spusă cu sinceritate, poate face diferenţa majoră între un suflet chinuit şi un om pe cale să accepte încercările vieţii.

Astfel, şi în acest an, în aceeaşi zi, la aceeaşi oră, Părinţii de Îngeri, apropiaţii acestora şi simpatizanţii E.M.M.A., simultan, în 14 oraşe din România şi în 4 oraşe din afara ţării, respectiv în Anglia (Londra), Canada (Vancouver), Franţa (Jossigny) şi Germania (Offenburg), vor aprinde lumânări şi vor înălţa la cer baloane colorate!

Va fi, aşa cum frumos a spus o Mamă de Înger, precum “o petrecere pentru copii, în absenţa lor!”

Frumosu’ de la Marea Neagră

2010-05-27T22:16:00.002+03:00

Născut la 21 august 1928, la Techirghiol, Jean Constantin şi-a început prodigioasa carieră de actor destul de târziu, la aproape 30 de ani. Primul pas a fost făcut în cadrul secţiei de estradă a Teatrului de Stat Fantasio din Constanţa, în 1957. Fizicul său inconfundabil au făcut, inevitabil, ca regizorii de film să-l distribuie cu predilecţie în rolul unor personaje pitoreşti, „tuciurii" cu gura mare, necesare „pete de culoare" pentru filmele epice, fie ele istorice sau poliţiste. Jean Constantin a reuşit să interpreteze acest tip de partituri ca nimeni altul, devenind repede preferatul spectatorilor români, care-i aşteptau cu nerăbdare apariţiile pline de haz.

În memoria colectivă, Jean Constantin va rămâne prin personajele pe care le-a jucat:

Ismail, bucătarul simpatic

În serialul „Toate pânzele sus" (1976), Jean Constantin l-a interpretat pe simpaticul bucătar turc Ismail, care avea un real talent pentru a intra în bucluc. Tot echipajul corabiei „Speranţa" îl caută la un moment dat pe simpaticul turc cu chipiu roşu, care face pariuri nechibzuite într-unul din porturile Americii Latine.

Limbă, ciripitorul mărunt

Informatorul Limbă şi-a făcut debutul cinematografic în „Revanşa" (1978), iar Jean Constantin a reluat acest personaj şi în „Duelul" (1978), dar şi în „Supravieţuitorul" (2008), toate cele trei pelicule fiind regizate de Sergiu Nicolaescu. Limbă nu ştie ce este loialitatea. Când îi pune beţe-n roate comisarului Moldovan, când îi dezvăluie acestuia informaţii importante legate de anchetele lui.

Parpanghel, ţiganul pitoresc

În filmul „Răzbunarea haiducilor" (1968), Jean Constantin devine Parpanghel, un ţigan de-a dreptul pitoresc. Filmul îmbină cu multă abilitate scenele de luptă aprigă cu umorul şi idilele „haiduceşti". Actorul joacă alături de George Constantin, Ernest Maftei, Colea Răutu şi Olga Tudorache.

Jean a plecat dintre noi, dar rămânem cu Gică Hau-Hau, Parpanghel, Patraulea, Limbă și Ismail.
Odihnească-se în pace, că tare ne-a mai făcut să uităm de necazuri!

Jean Constantin - "Fir-ar mama ei de viata"
http://www.youtube.com/watch?v=7UF702icaTs

Jean Constantin - biografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Constantin

Jungla urbană

2010-03-19T22:30:00.002+02:00

Vreau să vă provoc la un test de imaginaţie. Uitaţi-vă cu atenţie la cele două imagini de mai jos. Care credeţi că este asemănarea dintre ele?

În prima imagine apar un grup de maimuţe, iar în a doua o mare de oameni. Până aici nimic neobişnuit. Probabil că prima asemănare ce vă vine în minte este aceea că omul se trage din maimuţă...foarte adevărat. Însă, o asemănare, care poate fi şi o deosebire, este că maimuţele trăiesc în junglă, pe când oamenii îşi crează singuri propria junglă.
Acum să fiu mai concret...Joi dimineaţă s-a deschis în Iaşi un nou magazin, Mr. Bricolage. Cum orice deschidere se doreşte cu cât mai mult tam-tam, magazinul s-a întrecut în oferte de nerefuzat: bormaşini la preţul de 15 lei, var lavabil la 9 lei şi mai ales, flori ornamentale la 1 leu. Conducerea magazinului a mizat pe faptul că lumea o să se înghesuie la asemenea preţuri...şi nu s-a înşelat deloc.
Oamenii s-au aşezat la rând încă de la 3 dimineaţa, deşi deschiderea era la ora 9. Dar, deşi au trecut 20 de ani de la căderea comunismului, lumea încă are o plăcere de a sta la cozi imense, aşa ca pentru evocarea vremurilor trecute. Cum era de aşteptat, când s-au deschis uşile magazinului, turma s-a dezlănţuit. Moşneguţii, care au lăsat deoparte obişnuitele partide de table şi şah din Podu Roş, le făceau marcaj strâns băbuţelor, care nici ele nu se lăsau mai uşor.
Pumni, picioare, înjurături, ţipete, oameni căţăraţi pe rafturi, uşi devastate, toate acestea au întregit minunatul tablou al cumpărăturilor.
Şi dacă stau bine să mă gândesc...pentru ce toate acestea?!? Doar pentru satisfacţia că ai cumpărat un produs mai ieftin, cu preţul înjosirii şi a faptului că ai fost călcat în picioare, la propriu şi ţi-a fost târât în noroi respectul de sine?? Mă întreb dacă toţi oamenii care s-au îmbulzit joi chiar au venit pentru a cumpăra ceva ce să le folosească.
1. Să ne gândim la ce o să le folosească acea fenomenală bormaşină de 15 lei. Săturându-se de găurile din asfalt, dar mai ales de cele din buzunare, cred că oamenii, din lipsă de ocupaţie, o să se apuce de dat găuri prin pereţi, doar aşa...de atmosferă...să audă vecinii ce gospodari sunt ei şi că le merge bine; că altfel nu s-ar apuca de renovări pe timp de criză.
2. Var lavabil, găleată de 10 l la doar 9 lei. Pun pariu că de luni o să vedem bunicuţele, cu găleata de var, cum o să dea o mână de ajutor Primăriei şi o să se apuce de văruit copacii, că doar a început curăţenia de primăvară şi acuşi vine Paştele.
3. Florile...aşa cum zicea şi un bătrânel care stătea la coadă...el o să le ducă la cimitir, alţii o să le pună pe balcon, totul pentru creşterea cantităţii de oxigen pe cap de locuitor.
În concluzie...ROMÂNII SUNT TOT ROMÂNI! Oriunde, oricând, cu orice ocazie, nu uită de vechile obiceiuri...

Fii mai prudent, donează pentru talent!

2010-03-08T19:02:00.002+02:00

Donează 2% pentru talent !

CIF: 260.964.92

IBAN: RO 92 BRDE 240 SV 369 580 324 00

BANCA: BRD

http://asociatiavista.ro/doneaza.html

Declaraţii de dragoste de pe "Panoul Iubirii"

2010-02-27T21:52:00.013+02:00

Aseară am postat pe blog un articol despre activitatea de pe 24 februarie, de Dragobete, desfăşurată de Asociaţia VISTA - "Panoul Iubirii". Mi-am exprimat câteva păreri personale despre această activitate, dar poate că am fost şi puţin subiectiv, fiind implicat direct în acest eveniment.
Scopul principal al panoului a fost acela de a-i lăsa pe trecători să îşi aştearnă sentimentele de dragoste către persoanele dragi. În continuare vă voi prezenta câteva din zecile de declaraţii ce şi-au găsit locul pe "Panoul Iubirii".

1. Am să-ţi zic un secret...dar cred că-l ştii deja. Te iubesc şi te voi iubi toată viaţa mea! Te pup dulce Deea! Ionuţ
2. Valsul cu tine e mereu special...Fie că e în baia restaurantului sau în viaţă. Te iubesc Ionuţ! Andreea
3. TE IUBESC ÎNGERASH!!! Eşti viaţa mea!
4. TE AMO!

5. Am început umil, cu paşii grăbindu-ne unul spre celălalt, scriind povestea noastră pe coli de carne şi suflet. Am ajuns la punctul în care între noi nu se mai leagă decât noduri de apropiere şi ţesături tandre; cu penel am pictat iubirea noastră în culori atât de diferite, căci atât de diferiţi suntem şi atât de diferit simţim. Scumpa mea, iubesc în tine totul; mai ales suflul cald ce-mi dă speranţă şi curajul de a păşi mai departe alături de tine. Pentru a mea Sunita, a scris al ei pe vecie Jucaci Ionuţ
6. Sunt un sărut în colţul buzei tale. Deasupra buzei inferioare. Sunt singurul sărut pe care ai să-l doreşti cu neîncetare. Ti pup
7. Când? → La 19 ani. Măsura iubirii → grămezile. Durata → o veşnicie şi încă 2000 de ani!!
8. Pur si simplu...Te iubesc!
9. 2 copii care se iubesc pe plaja din VAMA-VECHE!!
10. Pentru cel mai frumos an din viaţa mea! Te iubesc Fabian! Ella
11. Te iubesc usuleţu meu de plush!
12. Hai să îţi zic ceva...Hai să îţi spun că te iubesc! Te pup dulce dulce de tot Deea!
13. Te iubesc Maria!
14. Te iubesc! Pt. Pricomigdala
15. 5102 We love you! Dya, Cozmin, Ally, Sorin, Pici, Adriana, Petro
16. Eu ţi-am alergat prin vene! Cattyk
17. Ai lov iu Lily! TE IUBESC ce mai...
18. “Iubim şi promovăm valorile şi tradiţiile româneşti” GR, a II-a cSRp, An II
19. Iubirea este singurul drum care duce către puritate morală!
20. De Dragobete iubeşte româneşte!!! Răzvan
21. Te iubesc GEO!
22. Te iubesc pt k mă iubeşti aşa cum sunt. Te iubesc pt k miroşi frumos. Te iubesc pt k eşti somnoros dimineaţa. Te iubesc pt k te comporţi prosteşte când eşti cu mine şi umblii cu pantaloni-n cap. A ta Degetzel!
23. TE IUBESC MULT!!! ZVARLIBATZU
24. MERY te iubesc şi te doresc mult! Costel
25. Când iubeşti, timpul uită să treacă! Mariposa
26. Iubesc viaţa. S-a întâmplat să fii acolo!
27. Te uby pancotziko! Te poop bby! Ank
28. Te iubesc până la cer şi înapoi, pană albastră! Amalia
29. Tu eşti raza mea de soare. Eşti polul din inimă atunci când nu eşti cu mine. Te iubesc Marius!
30. Te iubesc Lavinia chiar dacă eşti departe de mine!
31. Vă iubesc Crina şi Mirela! :*
32. Tu eşti eu. De aceea te voi iubi mereu
33. De Dragobete, ai o şansă la Marius!
34. Te iubesc Meshkerie!!!
35. Iubirea nu e doar în filme! Andrei 2010
36. We love TTX!!!
37. Te iubesc ma’ Micule! Allynutza A+A=2A
38. Te iubesc TZONTZONICA MEA!!!
39. Şi totuşi există iubire...Şi totuşi există blestem...
40. Mă faci mereu să zâmbesc! Hi, hi, hi
41. Pentru cei mai tari colegi! Vă iubesc mult!!!
42. Pentru că mă faci să zâmbesc chiar şi atunci când nu aş putea! Je t’aime! Cristina
43. Te iubesc mult pisu mic şi dulce!
44. Te iubesc din toată inima! PAUL :X CRISTINA
45. Numai pentru tine am iubire în suflet! Te iubesc! De la Mădă pt. Cristina
46. Ştii ce? Chiar Te Iubesc!
47. Un sărut poate dura un minut, însă amintirea sa va rezista o viaţă! Oiţa.
48. Indiferent dacă o să vrei sau nu să fim împreună, să ştii că o să rămâi pt. totdeauna în mintea şi în sufletul meu! TE IUBESC ZUZULETZ!!!
49. Eu te iubesc mai mult! :X
50. De Dragobete iubeşte româneşte! Roxette \m/
51. Te voi iubi întotdeauna! A&A
52. Pentru că tu mă faci să simt viaţa cu adevărat! De la Andra pt. Vali
53. Eşti zâmbetul meu de dimineaţă, eşti inspiraţia mea la prânz şi liniştea mea de seară! Te sărut Cristina! Andrei
54. Te iubesc Chryss!
55. Te iubesc şi te voi iubi mereu! Andreea
56. AMY şi RAMONEL VĂ IUBESC!
57. Doar cuvintele nu pot spune cât de mult te iubesc, Cosmina :*
58. Zâmbeşte şi dăruieşte-mi iubire.
59. Cosmin, TE IUBESC mult mai mult decât crezi! A ta, ANNA
60. Pt. că te-ai chinuit azi doar cu mâna stângă să îmi scrii „Te iub”, iar eu ţi-am spus “te esc”. Mâna ta stângă împreună cu mâna mea dreaptă → “Te iubesc”. Nu uita, abia aştept să ne plimbăm pe această stradă ţinându-ne de mână!

Poate că vă regăsiţi chiar voi printre autorii acestor declaraţii!
Se poate observa că în orice mod a-i scrie o declaraţie de dragoste, căldura sufletească transmisă este aceeaşi.
Dacă vreodată o să vreţi să îi spuneţi ceva drăguţ persoanei iubite, dar sunteţi în pană de inspiraţie, nu ezitaţi să consultaţi şi această mică listă!

"Panoul Iubirii"

2010-02-26T22:47:00.007+02:00

Românii sunt recunoscuţi ca fiind foarte iubăreţi. Iubesc intens şi nu ratează nici un moment ca să îşi arate sentimentele faţă de persoana iubită.
De acest lucru ne-am convins miercuri, 24 februarie, când am sărbătorit ziua de Dragobete, sărbătoarea iubirii la români. Asociaţia VISTA (Viziune prin Iniţiativă şi Solidaritate a Tinerilor cu Aptitudini) a organizat o activitate cu ocazia acestei zile, amplasând un panou, numit “Panoul iubirii”, în faţa Galeriilor Anticariat “Dumitru I. Grumăzescu” (Str.Lăpuşneanu), pe care toţi trecătorii şi-au putut exprima, în scris, sentimentele de dragoste faţă de o persoană dragă lor.

Această idee a fost unică în oraş, nici o altă organizaţie sau instituţie nu a mai sărbătorit în acest fel Dragobetele. Panoul s-a bucurat de un real succes în rândul trecătorilor, aceştia apreciind faptul că se mai gândeşte cineva să promoveze şi sărbătorile tradiţionale româneşti.

Este foarte adevărat faptul că dragostea nu ţine cont de vârstă, limbă sau alte lucruri. În rândul persoanelor ce şi-au expus sentimentele pe “Panoul iubirii” s-au aflat atât tineri, persoane adulte, cât şi persoane de vârsta a treia.
Deşi s-au scris declaraţii în diferite limbi, cum ar fi: română, engleză, spaniolă, franceză, italiană, japoneză, limbajul iubirii este unul comun pe întreg mapamondul.
Cele mai frumoase declaraţii au fost premiate cu volume de poezii ale autorilor Anca-Georgiana Şerban şi Dragoş-Andrei Preutescu, dar şi cărţi din partea domnului Dumitru I. Grumăzescu.
Ţinem să îi mulţumim în mod special domnului Dumitru Grumăzescu pentru spaţiul oferit, dar şi pentru toate lucrurile ce au ţinut de întreaga organizare a acestui eveniment.

Pe 24 februarie, de Dragobete, v-am provocat să iubiţi româneşte. Însă, Asociaţia VISTA vă provoacă să iubiţi româneşte nu doar o zi pe an, ci pe tot parcursul anului!

Words don't come easy

2010-02-26T21:44:00.014+02:00

Într-adevăr, aşa cum o spune şi numele blogului, la mine cuvintele nu vin prea uşor, cel puţin pe blog. Şi nu pentru că am fost în pană de evenimente despre care aş fi putut vorbi, sau pentru că nu am avut timp, ci pentru faptul că am fost într-o oarecare pană de inspiraţie.
Este foarte adevărată vorba că e greu până începi, apoi totul vine de la sine. Aşa cred şi simt că o să fie si cu acest blog; a fost mai greu până l-am început, dar de acum postările o să curgă "râuri, râuri"...Glumesc! Nu o să fie chiar aşa.
Am creat acest blog nu pentru ceva sau cineva anume, ci pur şi simplu pentru a avea un loc unde să îmi aştern gândurile, trăirile, realizările şi eşecurile.
Până la urmă, acest blog este o pagină personală de internet, deci nu urmăresc prin aceasta să creez o reţea de socializare (pentru aceasta există HI5, Twitter, Facebook, MySpace ş.a.), ci să fie o modalitate prin care persoanele care doresc, să cunoască şi o altă latură a personalităţii mele.
Aşa ca un scurt cuprins, îmi propun ca pe acest blog să abordez toate temele dragi mie: teatru, muzică, politică, sport, voluntariat, dar şi să promovez activităţi ce implică tinerii.